Testele PCR dau rezultate false: decizia Curtii de Apel Lisabona, traducere libera

Traducere autorizata din portugheza, multumim @MihaelaBaltagTraduceri https://traducator-portugheza.ro/ pentru oferta avantajoasa de traducere.

Acest inscris se poate folosi in salile de judecata din Romania, cine vrea o copie a traducerii cu autorizatie, sa ne scrie la: vaccinuri.citeste.prospectele@gmail.com

Diagnostiscarea COVID-19, total eronata in lipsa unui consult medical adecvat, cu medic specializat in recunoasterea bolii si efectuat doar in baza unui test PCR cu rezultate fals pozitive frecvente. Redam in totalitate argumenetel Curtii de la Lisabona care a folosit cele mai recente studii in acest domeniu, de la cele mai prestigioase publicatii medicale, actuale:

„16. În cazul de față, nu există niciun indiciu sau dovadă că un astfel de diagnostic a fost efectiv efectuat de un profesionist calificat în temeiul legii și că a acționat în conformitate cu bunele practici medicale.

Efectiv, ceea ce rezultă din faptele luate ca atare, este că niciunul dintre reclamanți nu a fost nici măcar văzut de un medic, ceea ce este inexplicabil, având în vedere gravitatea infecției invocate.

17. De fapt, singurul element care figurează în dovezile factuale în acest sens este efectuarea testelor RT-PCR, dintre care unul a rezultat pozitiv în raport cu unul dintre reclamanți.

i. Așadar, având în vedere dovezile științifice actuale, acest test este, în sine, incapabil să determine, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că o astfel de testare pozitivă corespunde, de fapt, infecției unei persoane cu virusul SARS-CoV-2, din diferite motive, dintre care subliniem două (la care se adaugă problema golden standard, care, datorită specificațiilor sale, nici nu o vom aborda):

Pentru că această fiabilitate depinde de numărul de cicluri care alcătuiesc testul;

Pentru că această fiabilitate depinde de cantitatea de încărcare virală prezentă.

ii. Efectiv, testele RT-PCR (reacția în lanț a polimerazei), teste de biologie moleculară care detectează RNA-ul virusului, utilizat în mod obișnuit în Portugalia pentru a testa și enumera numărul de infectați (după colectarea nazofaringiană), se fac prin amplificarea probelor, prin cicluri repetitive.

Din numărul de cicluri ale unei astfel de amplificări rezultă fiabilitatea mai mare sau mai mică a acestor teste.

iii. Și problema constă în faptul că aceea fiabilitate este, în ceea ce privește dovezile științifice (și în acest domeniu, judecătorul va trebui să se bazeze pe cunoștințele experților în domeniu) mai mult decât discutabilă.

Acesta este rezultatul, printre altele, al studiului foarte recent și cuprinzător Correlation between 3790 qPCR positives samples and positive cell cultures including 1941 SARS-CoV-2 isolates, by Rita Jaafar, Sarah Aherfi, Nathalie Wurtz, Clio Grimaldier, Van Thuan Hoang, Philippe Colson, Didier Raoult, Bernard La Scola, Clinical Infectious Diseases, ciaa1491,https://doi.org/10.1093/cid/ciaa1491,em https://academic.oup.com/cid/advance-article/doi/10.1093/cid/ciaa1491/5912603, publicat la sfârșitul lunii septembrie a acestui an, de Oxford Academic, realizat de un grup care reunește câțiva dintre cei mai mari experți europeni și mondiali în domeniu.

Acest studiu concluzionează [2], în traducere liberă:

“La un prag de cicluri (ct) de 25, aproximativ 70% din probe rămân pozitive în cultura celulară (i.e. au fost infectate): într-un ct de 30, 20% din probe rămân pozitive; într-un ct de 35, 3% din probe rămân pozitive; și într-un ct peste 35, nici o probă nu mai rămâne pozitivă (infecțioasă) în cultura celulară (vedeți diagrama).

Acest lucru înseamnă că, dacă o persoană are un test PCR pozitiv la un prag de ciclu de 35 sau mai mare (ca în majoritatea laboratoarelor din SUA și Europa), șansele ca o persoană să fie infectată sunt mai mici de 3%. Probabilitatea ca persoana respectivă să primească un fals pozitiv este de 97% sau mai mare ”.

iv. Ceea ce rezultă din aceste studii este simplu – posibila fiabilitatea a testelor PCR efectuate depinde, în primul rând, de pragul ciclurilor de amplificare pe care le suportă, în așa fel încât, până la limita a 25 de cicluri, fiabilitatea testului ar fi de aproximativ 70%; dacă ar fi efectuate  30 de cicluri, gradul de fiabilitate scade la 20%; dacă ar ajunge la 35 de cicluri, gradul de fiabilitate ar fi de 3%.

v. Așadar, în cazul de față, nu este cunoscut numărul ciclurilor de amplificare cu care se fac teste PCR în Portugalia, inclusiv Azore și Madeira, deoarece nu am putut găsi nicio recomandare sau limită în acest sens.

La rândul său, într-un studiu foarte recent realizat de Elena Surkova, Vladyslav

Nikolayevskyy și Francis Drobniewski, accesibil pe https://www.thelancet.com/journals/lanres/article/PIIS2213-2600(20)30453-7/fulltext, publicat în cadrul  renumitului The Lancet, Respiratory Medicine, este menționat (pe lângă multiplele întrebări pe care le ridică precizia testului în sine, cu privire la detectarea specifică a virusului sars-cov 2, din cauza puternicelor îndoieli cu privire la respectarea așa-numitului gold standard) traducere liberă):

„Orice test de diagnosticare trebuie interpretat în contextul posibilității reale a bolii, existente înainte de realizarea acesteia. Pentru Covid-19, această decizie de a efectua testul depinde de evaluarea anterioară de existență simptomelor, istoricul medical anterior a Covid 19 sau prezența anticorpilor, orice potențială expunere la această boală și fără probabilitatea unui alt diagnostic posibil. ”[3]

„Unul dintre motivele potențiale pentru prezentarea rezultatelor pozitive poate consta în extinderea prelungită a RNA-ului viral, despre care se știe că se poate prelungi săptămâni întregi după recuperare, la cei care au fost anterior expuși la SARS-CoV-2. Cu toate acestea, și mai relevant, nu există date științifice care să sugereze că nivelurile scăzute de RNA viral prin RT-PCR echivalează cu infecția, cu excepția cazului în care prezența particulelor virale infecțioase a fost confirmată prin metode de cultură de laborator.

În concluzie, testele Covid-19 care arată falsuri pozitive sunt din ce în ce mai probabile, în actuala panoramă climatică epidemiologică din Regatul Unit, cu consecințe substanțiale la nivel personal, al sistemului de sănătate și al sistemului social. ”[4]

18. Astfel, cu atâtea îndoieli științifice exprimate de experți în domeniu, care sunt cele care contează în prezenta cauză, cu privire la fiabilitatea unor astfel de teste, fiind necunoscuți parametrii în realizarea acestora și neexistând niciun diagnostic efectuat de către un medic, privind existența infecției și a riscului, nu ar fi niciodată posibil ca această instanță să hotărască că AH___ a avut virusul SARS-CoV-2 și nici că SH__SWH__ și NK_ au avut expunere cu risc ridicat.

Înscrisul deciziei Curtii de Apel de la Lisabona, în original pe site-ul Curtii, se găsește aici:

http://www.dgsi.pt/jtrl.nsf/33182fc732316039802565fa00497eec/79d6ba338dcbe5e28025861f003e7b30?OpenDocument

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s